Despre mentori. Aaron Sorkin și Margaret Atwood.

joanna-kosinska-129039-unsplash
Photo by Joanna Kosinska on Unsplash

Încă din timpul facultății am simțit nevoia unui mentor. O persoană către care să mă orientez pentru motivație și inspirație. Pe care să o privesc cu admirație și care să-mi fie model de dezvoltare, despre care să zic that’s the dream. O persoană care să mă cucerească cu felul în care vorbește despre propria meserie, cu care să rezonez.

Probabil nu am găsit în domeniul psihologiei (asta am studiat la facultate) pentru că într-adevăr nu a fost ceva de care să mă simt foarte apropiată ca practică. Motiv pentru care nici nu mi-am găsit locul acolo. La nivel de teorie, uneori chiar fascinantă și deseori foarte utilă, dar fără să declanșeze ”artificii” în creier. Lipsea acel entuziasm de multe ori esențial pentru a te ține implicat cu totul într-o activitate în așa fel încât să fie un proces care se desfășoară continuu, nu doar după un orar stabilit. Nu a fost unul dintre acele lucruri la care îți stă tot timpul mintea și simți că vrei să mai înveți ceva și să devii tot mai bun.

Ei bine, în ceea ce privește scrisul, lucrul acesta se întâmplă aproape constant. Spun aproape pentru că mai am și momente de ”nu sunt bună de nimic” și atunci entuziasmul scade vertiginos. Dar cumva fac în așa fel încât să revin la oameni care mă motivează care îmi aduc aminte de ce îmi place atât de mult această activitate. Continuă să citești „Despre mentori. Aaron Sorkin și Margaret Atwood.”

The handmaid’s tale – Povestea slujitoarei

povestea-slujitoarei-produs_galerie_mare

“A rat in a maze is free to go anywhere, as long as it stays inside the maze.”

“The handmaid’s tale”, “Povestea slujitoarei”, de Margaret Atwood e probabil una dintre cărțile cu care aș înlocui oricare carte românească din literatura obligatorie din liceu în afară de Eliade și ”Enigma Otiliei” care personal mi-au plăcut, prin urmare au fost singurele pe care le-am citit cu plăcere. Cartea ”Povestea slujitoarei” nu e o lectură plăcută neapărat și te vei confrunta cu sentimente de revoltă și frustrare pe parcurs. Însă o analiză critică și bine ghidată a acesteia te pot învăța, probabil, mai multe lucruri despre lume decât majoritatea cărților din programa actuală.

Inspirându-se din fapte reale și bazându-se pe un research serios, Atwood creează o distopie care e teribil de relevantă. Pe fondul unor dezastre chimice și a scăderii fertilității în rândul populației, se întâmplă o revoltă foarte agresivă care anihilează conducerea obișnuită a Statelor Unite. În locul ei, se instalează un regim bazat pe religie, mai exact pe scrierile Vechiului Testament, bineînțeles interpretate și modificate după bunul plac al noilor ”lideri”. Continuă să citești „The handmaid’s tale – Povestea slujitoarei”