Borg vs. McEnroe

borg-mcenroe-poster
Imagine

”You don’t understand what the f**k it takes to play tennis. Do you know I go out there and give everything for this game? Everything! Everything in me gets left out on that f**king court and none of you understand it because none of you do it.”

În interviuri, auzi jucătorii de tenis vorbind despre presiunea resimțită: de a câștiga, de a deveni numărul 1 mondial, de a bate un anumit adversar pe care nu l-au mai învins niciodată. Mai des îi auzi spunând că nu resimt presiune, că se concentrează pe jocul lor și vor face ceea ce știu mai bine ca să câștige, dar de multe ori cred că adevărul e altul mai ales dacă e vorba despre un jucător foarte competitiv care își dorește neapărat să câștige. Însă și mai des îi auzi pe jurnaliști întrebându-i despre presiune și emoții negative și insistă în a-i întreba cât de mult îi afectează acesta în anumite circumstanțe. Răspunsurile sunt de cel mai multe ori rezervate, diplomate, fără a intra în detalii. E vorba aici și de strategie în ansamblu: nu vrei să știe adversarii sau staff-ul lor că tu ești stresat de un meci contra acestora.

Tocmai din cauză că jucătorii nu dezvăluie multe în interviurile lor, de fiecare dată când mai prinzi câte o informație din backstage în legătură cu procesul lor de pregătire și cum se simt de fapt, e foarte interesant și revelator și te ajută să-i înțelegi mult mai bine și să le înțelegi evoluția când ies pe teren.  Continue reading “Borg vs. McEnroe”

To the bone

32fd0881a24fa9194e622bd6ee1a33fb
sursa imagine

Trebuie să recunosc că nu sunt fan al ultimelor filme cu Keanu Reeves care au ajuns pe la noi la cinema și anume cele două ”John Wick”. În general nu sunt fan filme de acțiune, nu pentru că aș avea ceva cu jocul actoricesc al lui Keanu. Însă când am văzut trailerul filmului ”To the bone”, film Netflix, și am văzut că joacă rolul unui terapeut, mai ales rolul unuia diferit comparat cu ce ne-am obișnuit până acum, nu am mai stat mult pe gânduri și m-am așezat confortabil în fața micului ecran.

Chiar dacă nu Keanu e personaj principal și, prin urmare, focusul filmului nu e pe el, merită să-l vezi într-o ipostază diferită care i se potrivește tare bine. Aproape că mi-aș dori să merg la el la terapie. Cine nu și-ar dori, având în vedere cât e de șarmant, amuzant și la cât de bine știe să stabilească o conexiune între el și pacient, folosindu-se foarte eficient de umor. Continue reading “To the bone”

The handmaid’s tale – Povestea slujitoarei

povestea-slujitoarei-produs_galerie_mare

“A rat in a maze is free to go anywhere, as long as it stays inside the maze.”

“The handmaid’s tale”, “Povestea slujitoarei”, de Margaret Atwood e probabil una dintre cărțile cu care aș înlocui oricare carte românească din literatura obligatorie din liceu în afară de Eliade și ”Enigma Otiliei” care personal mi-au plăcut, prin urmare au fost singurele pe care le-am citit cu plăcere. Cartea ”Povestea slujitoarei” nu e o lectură plăcută neapărat și te vei confrunta cu sentimente de revoltă și frustrare pe parcurs. Însă o analiză critică și bine ghidată a acesteia te pot învăța, probabil, mai multe lucruri despre lume decât majoritatea cărților din programa actuală.

Inspirându-se din fapte reale și bazându-se pe un research serios, Atwood creează o distopie care e teribil de relevantă. Pe fondul unor dezastre chimice și a scăderii fertilității în rândul populației, se întâmplă o revoltă foarte agresivă care anihilează conducerea obișnuită a Statelor Unite. În locul ei, se instalează un regim bazat pe religie, mai exact pe scrierile Vechiului Testament, bineînțeles interpretate și modificate după bunul plac al noilor ”lideri”. Continue reading “The handmaid’s tale – Povestea slujitoarei”

Thirteen reasons why

thirteen_reasons_why_xlg
image source

“It has to get better. The way we treat each other and look out for each other. It has to get better somehow.”

„Thirteen reasons why” (ro: Cele treisprezece motive) e probabil unul dintre cele mai populare seriale ale momentului, există multe discuții în jurul lui, în primul rând datorită subiectului abordat în mod direct, fără menajamente, conținând o scenă care arată suicidul personajului Hannah Baker, acesta fiind unul dintre lucrurile criticate aspru în legătură cu serialul.

Această serie e adaptarea cărții cu același nume, scrisă de Jay Asher și publicată în 2009 care treptat a devenit foarte populară printre adolescenți și mai puțin printre părinții lor. Chiar autorul menționează că în timp ce adolescenții au popularizat cartea by word of mouth, părinții sunt foarte sceptici în ceea ce privește această poveste. Pe de altă parte, cartea e folosită în școli în America drept prilej pentru a se discuta despre suicid și bullying și, având în vedere că are așa atracție către adolescenți, e ceva cu care le poate fi captată atenția și, astfel, putându-se crea awareness. Continue reading “Thirteen reasons why”

The Circle

La un moment dat în trailerul filmului „The Circle”, vedem personajul principal Mae Holland, interpretată de Emma Watson, la interviul de angajare pentru firma de tehnologie The Circle. Printre altele, ei i se cere să completeze afirmația “You’re most scared of…” la care ea zice “Unfulfilled potential”. Ei bine, cam așa stă situația și cu acest film: un potențial mare, dar care e departe de a fi împlinit.

„The Circle” este ecranizarea cărții cu același nume scrise de Dave Eggers (cartea încă nu am citit-o, dar voi reveni cu completări). În centrul poveștii se află Mae Holland, prinsă într-un job care nu-i place și care are o obligație în plus față de familie, tatăl ei fiind bolnav. Când o prietenă îi obține un interviu la inovativa companie The Circle, Mae e super fericită și gata să profite de ocazie. Ea trece cu succes de interviu și obține jobul. Compania este un soi de Facebook, dar next level pentru că are mult mai multe funcții, fiind mai mult decât o platformă de social media. Această platformă e numită True You și se pare că a acaparat majoritatea populației Americii. Scopul platformei este de a-i determina pe utilizatori să împărtășească cât mai mult din viața lor. Sharing-ul vieții personale este indirect impus tuturor angajaților. Continue reading “The Circle”

Alibi.com

„Alibi.com” este cea mai nouă comedie a lui Philippe Lacheau care anterior a făcut și „Babysitting” și „Babysitting 2”. De asemenea, este una dintre puținele filme frantuzești care ajung și la noi prin cinematografe, dar care își merită din plin biletul și constituie o doză bună de râsete pentru tine și grupul tău de prieteni.

De când am văzut în 2014 comedia „Qu’est-ce qu’on a fait au Bon Dieu?” (engl. „Serial (bad) weddings”) am hotărât că trebuie să bifez mai multe comedii franțuzești de acum înainte pentru că sunt clar superioare celor americane, după părerea mea. De atunci am mai văzut „Supercondriaque” la televizor, pentru că în cinema nu cred că a fost la noi, pe care ți-l recomand cu drag dacă vrei să vezi o comedie reușită. Continue reading “Alibi.com”

Beauty and the beast

După luni de așteptare, putem vedea în sfârșit la cinema filmul „Beauty and the beast”. Precum filmul „Cinderella” din 2015, „Beauty and the beast” a ieșit tot din mâinile dibace ale celor de la Disney care se pare că au în plan să readucă pe marele ecran, ca live action movies, mai multe dintre desenele lor devenite deja clasice.

În caz că nu știi deja, „Beauty and the beast” e povestea frumoasei și iubitoarei de cărți pe nume Belle și a înfricoșătoarei bestii, care e de fapt un prinț care a fost blestemat de o vrăjitoare, putând fi salvat doar dacă o fată se va îndrăgosti de el. După ce tatăl lui Belle, care pornise către un târg, nu revine acasă la timp, ajungând prizonier în castelul bestiei, Belle pornește în căutarea lui. Astfel, ajunge și ea la castel și îi propune bestiei să îi elibereze tatăl și, în schimb, va rămâne ea prizonieră. Continue reading “Beauty and the beast”