Update vinovat

lefkada 1

Poza aceasta mi se pare definiția relaxării totale. E una dintre pozele surprinse în vacanță, în primele zile, despre care aproape am uitat și am fost surprinsă să o văd când am descărcat pozele din aparat. Când ești în vacanță intri într-un soi de bulă de liniște și relaxare când singura preocupare e ce plajă să alegi, mai ales pe o insulă precum Lefkada unde am fost anul acesta, și la ce restaurant să mănânci la cină. Timpul pare că se comprimă și înainte să-ți dai seama se și duce săptămâna.

De fiecare dată când merg pe o insulă în Grecia devine tot mai evidentă dorința de pe lista mea/bucket list ca în fiecare vară să petrec vreo două săptămâni în așa locație. Îmi priește tare mult atmosfera și liniștea de acolo, de mâncare nici nu mai zic pentru că e una din preferatele mele.

Postarea mea nu e ca să vă prezinte ce am făcut în vacanță, nici nu ar fi multe de povestit, ci e mai mult un soi de update, având în vedere că a trecut prea mult timp de când am postat ultima dată. Așa ceva nu trebuie să se mai repete. Continue reading “Update vinovat”

Despre procrastinare și cafenele

 

negative-space-macbook-ipad-notes-coffee-thought-catalog
Negative Space

În ultima perioadă m-am lăsat pe tânjeală cu scuza că trebuie să termin o carte de citit ca să-i fac review pe blog. În situații din-astea capcană tind să ignor alte idei de postări și mi-am dat seama că nu e ok.

Bine, tind și să procrastinez în loc să pun mâna pe tastatură sau pe un pix. Se poate să fie vorba de faptul că mai tot timpul etichetez o idee ca nefiind good enough, dar mai am nevoie de introspecție în legătură cu acest lucru.

În fine, am decis într-o zi să merg la o cafenea unde aș fi forțată de circumstanțe ca să scriu. E drept, am și vrut să văd dacă această combinație e una câștigătoare: scrisul și cafeneaua. M-am înarmat cu hârtie și pix (fără laptop, pentru că e cam greu și nu am un ghiozdan special încă) și am pornit. Idea e că a funcționat schimbarea de mediu, dar poate nu din motivele pe care ți le imaginezi. Sau poate pe care mi le-aș fi imaginat eu. Continue reading “Despre procrastinare și cafenele”

Aparențele…sclipesc?

negative-space-group-fashion-people

Recent mi-am achiziționat o husă pentru telefon ceva mai atipică pentru gusturile mele și motivul a fost unul singur și dintre cele mai superficiale: avea o zână ca desen și cum eu colecționez figurine cu zâne am zis ”why not?”. Se vedea din poză că husa are și foarte mult sclipici însă nu mi-am putut închipui cum arată ea de fapt în realitate.

În mod clar e genul de husă pe care în mod normal n-aș fi ales-o și am avut o reținere în a o folosi pentru că 1. pare scoasă din cutia de jucării a unei fetițe de 5 ani și 2. e destul de ostentativă și atrage privirile ceea ce nu e ceva ce-mi doresc neapărat deobicei. Nu neg ca e ușor kitsch, însă e tare jucăușă pentru că are un lichid înăuntru prin care se plimbă vreo tonă de sclipici cu niște steluțe, această mișcare fiind ciudat de calmantă (free hypnosis anyone? Just give a call and I’ll put my phone case to better use. Uite un plan B if my writing/blogging career doesn’t work out). Continue reading “Aparențele…sclipesc?”

Thirteen reasons why

thirteen_reasons_why_xlg
image source

“It has to get better. The way we treat each other and look out for each other. It has to get better somehow.”

„Thirteen reasons why” (ro: Cele treisprezece motive) e probabil unul dintre cele mai populare seriale ale momentului, există multe discuții în jurul lui, în primul rând datorită subiectului abordat în mod direct, fără menajamente, conținând o scenă care arată suicidul personajului Hannah Baker, acesta fiind unul dintre lucrurile criticate aspru în legătură cu serialul.

Această serie e adaptarea cărții cu același nume, scrisă de Jay Asher și publicată în 2009 care treptat a devenit foarte populară printre adolescenți și mai puțin printre părinții lor. Chiar autorul menționează că în timp ce adolescenții au popularizat cartea by word of mouth, părinții sunt foarte sceptici în ceea ce privește această poveste. Pe de altă parte, cartea e folosită în școli în America drept prilej pentru a se discuta despre suicid și bullying și, având în vedere că are așa atracție către adolescenți, e ceva cu care le poate fi captată atenția și, astfel, putându-se crea awareness. Continue reading “Thirteen reasons why”

Care-i treaba cu mindfulness?

negative-space-coffee-wood-table-sunglasses-toa-heftiba
Photo from NegativeSpace

Tu ce faci când vrei să te relaxezi?

Poate că ieși la o plimbare, poate că revezi filmul preferat (”La La Land” și ”You’ve got mail” for the win), poate îți place să gătești, deși e cam greu cu căldura asta ce a dat peste noi. Dar ai încercat vreodată să meditezi? Până să dau de meditația mindfulness mi se părea ceva foarte abstract care implică prea mult efort și mai bine fac altă feel good activity, în idea că mai bine ignor total o stare neplăcută decât să o confrunt, ceea ce nu e deloc bine pe termen lung. Însă, citind tot mai mult despre mindfulness și beneficiile acesteia și apoi și încercând-o pe pielea mea, m-am convins că it is worth it.

 

Dar ce e mindfulness mai exact?

Continue reading “Care-i treaba cu mindfulness?”

Daneza și americanca

caca8-img

Țin minte că eram la o terasă în centru când am văzut prima dată mult discutata copertă a revistei Vanity Fair US din iulie 2015. Mă refer aici la prima copertă și prima apariție oficială în presă a lui Caitlyn Jenner.

Având în vedere că nu urmăresc presa de scandal din Statele Unite, mi-au scăpat speculațiile referitoare la transformarea lui Bruce Jenner. Chiar nu-mi amintesc dacă știam, înainte de a vedea această copertă, ce anume pregătea el de atâta timp. Ulterior am văzut că a fost difuzat un interviu cu Bruce, la finele lunii aprilie, unde el povestea în detaliu despre viața lui și schimbarea prin care trecea la momentul acela și ce urma să facă. Continue reading “Daneza și americanca”

O proiecție incertă

Era marți ora 14 când am mers la unul dintre cele două cinematografe din centrul Clujului ca să văd o comedie franțuzească. Din experiența mea cu acestea știam că cel mai probabil va merita vizionarea pe marele ecran și va urma o oră și jumătate cu râsete și relaxare.

Am ajuns la cinema cu vreo 10 minute înainte de începerea filmului și m-am apropiat de casa de bilete să cer unul pentru mine și mi se spune că trebuie să mai aștept pentru că dacă e doar un singur om proiecția nu se ține. Am fost destul de surprinsă să aud că nu mai sunt doritori. OK, înțeleg că mulți lucrează marțea la acea oră, dar sunt liceeni și studenți care sunt liberi mai ales într-un oraș în care aceștia sunt numeroși. Continue reading “O proiecție incertă”