Demolition

”She always said I didn’t pay attention. I find I’m suddenly starting to notice things I never saw before. Well, maybe I saw them. I just wasn’t paying attention.”

La fel cum ni se spune să nu judecăm o carte după copertă, așa ar trebui să facem și în cazul filmelor și anume să nu le judecăm după actorii care joacă în ele.

Însă de cele mai multe ori așa se întâmplă: alegem să vedem un film pentru că ni-l ”recomanda” actorul principal. Dacă actorul preferat e pe afișul unui film sau are în spate doar filme bune (apreciere subiectivă bineînțeles) atunci vom urmări acel film chiar dacă poate trailerul sau subiectul nu ne atrage în mod special.

În cazul de față așa mi s-a întâmplat mie cu ”Demolition”: m-am uitat la film tocmai pentru că juca Jake Gylenhall și am zis că sigur trebuie să merite având în vedere istoria recentă și faptul că Jake alege să joace roluri cât mai variate și o face tare bine. Așadar, devine tot mai atractiv fiecare titlu sub care se află numele lui la distribuție.

”Demolition” încearcă să surprindă cât mai autentic posibil viața lui Davis (Jake Gylenhall), un bancher de investiții, după ce soția lui a murit într-un accident teribil din care el a scăpat nevătămat. Te-ai gândi că pierderea soției ar provoca sentimente negative precum tristețea sau vina că el a scăpat fără urme fizice în timp ce soția lui a suferit răni fatale, ar pune stăpânire pe el relativ repede, însă Davis pare paralizat într-o stare de nepăsare.

În timp ce aștepta în spital vești despre soția lui, a vrut să-și ia o pungă de bomboane de la un automat, însă acesta se blochează cu tot cu banii. Davis pare intrigat șifoarte preocupat de funcționarea proastă a aparatului și scrie o scrisoare de reclamație către firma responsabilă. O scrisoare se transformă în mai multe și astfel Davis găsește modalitatea de a-și expune gândurile, aceasta fiind și modalitatea prin care îi vom cunoaște povestea.

Într-adevăr, fiecare persoană are modul ei diferit de a face față evenimentelor negative și tensiunea filmului ține și de faptul că te tot aștepți ca la un moment dat Davis să izbucnească și să se descarce, totul fiind doar o chestiune de timp până la urmă. Vedem cât de afectați sunt părinții lui și mai ales socrii lui, așa că te aștepți și îți dorești să îți arate și Davis că îi pasă pentru a nu se transforma în personajul negativ al poveștii.

”Demolition” e un film despre doliu, tristețe și durere care încearcă să te facă să îți pese și să te acapareze chiar în absența manifestării fățișe a acestor sentimente normale într-o asemenea situație precum cea a lui Davis. Titlul filmului e ilustrarea literală a acțiunilor întreprinse de personaj și de asemenea e și ilustrarea a ceea ce se vrea a fi o modalitate de coping. Acest proces e evidențiat cât se poate de ”in your face” de către socrul lui care spune la un moment dat: ”If you want to fix something you have to take everything apart.”, fapt care răpește ceva din farmecul pe care l-ar fi putut avea povestea în încercarea lui Davis de izbăvire sau de revanșă față de relația deficitară avută cu soția lui (intuită chiar din primele cadre ale filmului dinaintea accidentului) și față de nepăsarea pe care o afișează legat de pierderea soției.

Din păcate clișeele nu doar că sunt prezente (precum replica socrului lui Davis de mai sus), însă sunt prea evident afișate și explicate și astfel se pierde din profunzimea la care țintea filmul inițial.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s