Corzi întinse

corzi-intinse-bjorn-borg-john-mcenroe-stephen-tignor-editura-publica-victoria-books
Carte apărută la Editura Publica

De mâine începe oficial turneul de tenis feminin de la Singapore care reunește cele mai bune 8 jucătoare ale anului. Agitația a început chiar de ieri când s-a făcut tragerea la sorți. Evenimentul e învăluit de mult fast și așteptări pentru că e unul dintre cele mai prestigioase ale anului poate și pentru că, cel puțin pentru cele 8 jucătoare, încheie sezonul de joc. Pe parcursul șederii cele 8 sunt răsfățate și implicate în diverse activități și interviuri cu presa. Premiile în bani nu sunt de neglijat, iar punctele sunt și ele semnificative comparat cu majoritatea turneelor. Pentru Simona e șansa mare de a-și asigura locul 1 cel puțin până la finalul anului.

Însă, după cum îți poți imagina, lucrurile nu au stat tot timpul așa. Dacă îți place să urmărești tenis și ai lacune în ceea ce privește istoria acestui joc captivant, atunci ”Corzi întinse” îți poate indeplini aceste nevoi. Chiar dacă pe coperta sunt puși doi dintre cei mai mari jucători ai anilor 70-80, cartea acoperă, după cum am zis deja, și parte din istoria tenisului pentru a înțelege mai bine de ce odată cu rivalitatea Borg-McEnroe tenisul a avut parte de mari schimbări în ceea ce privește regulile, dar și în ceea ce privește percepția publicului. Continue reading “Corzi întinse”

Introvertita și blog meet-ul

negative-space-picnic-city-river-sunset-ben-duchac
Negative Space

Se vorbește des despre efectele negative ale rețelelor sociale: despre faptul că creează dependență, că îți pot distrage lejer atenția de la alte lucruri mai importante și astfel riști să pierzi ore dând scroll fără să câștigi ceva de pe urma experienței, că ne creează o imagine falsă despre oameni și lume pentru că oamenii împărtășesc, în mare, doar experiențele pozitive și respectiv rețelele sunt în așa fel optimizate ca să ne ofere doar lucruri care ne-ar plăcea, care ne confirmă părerile.

Toate aceste argumente sunt valide și scopul meu acum nu e să le demontez. Această postare va avea un ton pozitiv pentru că voi scrie despre un lucru pozitiv pe care îl faciliează rețelele sociale, un lucru de care învăț să profit cât mai des și pe care am ajuns să îl apreciez mai ales datorită faptului că am un blog și îmi place să scriu.

Lucrul la care mă refer e posibilitatea de a cunoaște și de a interacționa cu oameni de oriunde din lume, de a găsi oameni cu aceleași preocupări care te pot ajuta pe drumul tău, dar și de a-ți face noi prieteni apoi offline. Prin Facebook, Instagram și Twitter am găsit oameni foarte faini cu care apoi m-am și văzut offline, oameni pe care poate în alte condiții nu i-aș fi întâlnit. Continue reading “Introvertita și blog meet-ul”

Borg vs. McEnroe

borg-mcenroe-poster
Imagine

”You don’t understand what the f**k it takes to play tennis. Do you know I go out there and give everything for this game? Everything! Everything in me gets left out on that f**king court and none of you understand it because none of you do it.”

În interviuri, auzi jucătorii de tenis vorbind despre presiunea resimțită: de a câștiga, de a deveni numărul 1 mondial, de a bate un anumit adversar pe care nu l-au mai învins niciodată. Mai des îi auzi spunând că nu resimt presiune, că se concentrează pe jocul lor și vor face ceea ce știu mai bine ca să câștige, dar de multe ori cred că adevărul e altul mai ales dacă e vorba despre un jucător foarte competitiv care își dorește neapărat să câștige. Însă și mai des îi auzi pe jurnaliști întrebându-i despre presiune și emoții negative și insistă în a-i întreba cât de mult îi afectează acesta în anumite circumstanțe. Răspunsurile sunt de cel mai multe ori rezervate, diplomate, fără a intra în detalii. E vorba aici și de strategie în ansamblu: nu vrei să știe adversarii sau staff-ul lor că tu ești stresat de un meci contra acestora.

Tocmai din cauză că jucătorii nu dezvăluie multe în interviurile lor, de fiecare dată când mai prinzi câte o informație din backstage în legătură cu procesul lor de pregătire și cum se simt de fapt, e foarte interesant și revelator și te ajută să-i înțelegi mult mai bine și să le înțelegi evoluția când ies pe teren.  Continue reading “Borg vs. McEnroe”

Povestea vieții tale

ted_chiang---povestea-vietii-tale---c1

Îți povesteam în postarea anterioară cum periodic tind să caut lecturi mai challenging care să mă pun pe gânduri, ba chiar să fac research pe Google ca să înțeleg conceptele menționate acolo sau chiar interviuri cu autorul în care explică de unde s-a inspirat și ce a vrut să obțină prin ceea ce a scris. Nu e ceva ce să vreau permanent să citesc, pentru că poate fi destul de obositor tot acest proces de a mă ține de firul narativ și de a încerca să descâlcesc înțelesuri, însă din când în când un asemenea ”chin” cognitiv e fix ceea ce am nevoie.

Anul trecut ”Arrival” a intrat în topul filmelor mele preferate și, citind despre el online, am aflat că e bazat pe un short story care am înțeles că a fost greu de adaptat pentru marele ecran datorită structurii poveștii. Însă, din acest punct de vedere ambele variante se bucură de mari avantaje. Vor urma SPOILERE (despre Arrival) așa că you’ve been warned.  Continue reading “Povestea vieții tale”

Underground

underground

„However we need to realize that most of the people who join cults are not abnormal; they’re not disadvantaged; they’re not eccentrics. They are the people who live average lives (and maybe from the outside, more than average lives) who live in my neighbourhood. And in yours.

Maybe they think about things a little too seriously. Perhaps there’s some pain they’re carrying around inside. They’re not good at making their feelings known to others and are somewhat troubled. They can’t find a suitable means to express themselves, and bounce back and forth between feelings of pride and inadequacy. That might very well be me. It might be you.”

Pe Haruki Murakami l-am descoperit într-un moment în care eram puțin satulă de lecturi ușurele și doream neapărat ceva mai challenging care să mă pun pe gânduri, o poveste care să mă absoarbă total. Și încă ce poveste mi-a fost dat să găsesc! O cunoștință mi-a povestit puțin despre scrierile lui Murakami și mi-a împrumutat 1Q84, puțin scary ca dimensiuni, însă cu toate astea eram super curioasă.

De atunci, mi-am propus să citesc cât mai multe dintre cărțile lui. Ce nu știam e că a scris și non-ficțiune și evident că am fost și mai curioasă de acest aspect. Am dat de ”Underground” și faptul că am și primit-o drept cadou de ziua mea anul trecut poate fi interpretat drept o aliniere a stelelor pentru ca eu să citesc cartea imediat, însă nu s-a și întâmplat așa. Am ajuns la ea doar în această vară și am terminat-o de citit pe meleaguri grecești. Continue reading “Underground”

Update vinovat

lefkada 1

Poza aceasta mi se pare definiția relaxării totale. E una dintre pozele surprinse în vacanță, în primele zile, despre care aproape am uitat și am fost surprinsă să o văd când am descărcat pozele din aparat. Când ești în vacanță intri într-un soi de bulă de liniște și relaxare când singura preocupare e ce plajă să alegi, mai ales pe o insulă precum Lefkada unde am fost anul acesta, și la ce restaurant să mănânci la cină. Timpul pare că se comprimă și înainte să-ți dai seama se și duce săptămâna.

De fiecare dată când merg pe o insulă în Grecia devine tot mai evidentă dorința de pe lista mea/bucket list ca în fiecare vară să petrec vreo două săptămâni în așa locație. Îmi priește tare mult atmosfera și liniștea de acolo, de mâncare nici nu mai zic pentru că e una din preferatele mele.

Postarea mea nu e ca să vă prezinte ce am făcut în vacanță, nici nu ar fi multe de povestit, ci e mai mult un soi de update, având în vedere că a trecut prea mult timp de când am postat ultima dată. Așa ceva nu trebuie să se mai repete. Continue reading “Update vinovat”

Daring greatly – Curajul de a fi vulnerabil

daring-greatly

“It is not the critic who counts; not the man who points out how the strong man stumbles, or where the doer of deeds could have done them better. The credit belongs to the man who is actually in the arena, whose face is marred by dust and sweat and blood; who strives valiantly; who errs, who comes short again and again, because there is no effort without error and shortcoming; but who does actually strive to do the deeds; who knows great enthusiasms, the great devotions; who spends himself in a worthy cause; who at the best knows in the end the triumph of high achievement, and who at the worst, if he fails, at least fails while daring greatly, so that his place shall never be with those cold and timid souls who neither know victory nor defeat.” ― Theodore Roosevelt

De Brené Brown am auzit prima dată când eram la master și una dintre profesoare ne-a pus un Ted talk al lui Brené care este acum unul dintre cele mai populare Ted talk-uri având peste 6,5 milioane de vizualizări doar pe Youtube.

Când l-am ascultat atunci mi-a plăcut mult de Brené cum povestea, avea șarm și se folosea de umor într-un mod foarte eficient pentru a atrage atenția publicului. E un bun storyteller care știe cum să te captiveze și să-ți explice rezultatul a mulți ani de cercetare a unor concepte esențiale pentru fiecare dintre noi.

La momentul respectiv mi se părea foarte interesant ce povestește, însă nu am și internalizat ceea ce ea dezbătea. Nu am analizat acele aspecte prea mult și prin urmare nu am rămas cu prea multă informație de-a lungul anilor. Însă, nu i-am uitat numele și nici existența acelui Ted talk, iar cu ceva timp în urmă când am dat peste una dintre cărțile ei, care e bestseller și în strânsă legătură cu Ted talk-ul, am achiziționat-o și am așezat-o în bibliotecă, aceasta așteptându-și rândul. Continue reading “Daring greatly – Curajul de a fi vulnerabil”